Aoki's Room

Am intrat in camera in care urma sa stau pentru habar n-aveam cat timp. Mi-am arucat toate bagajele pe jos si m-am dus direct la fereastra. Privelistea era incantatoare, lucru care m-a facut sa zambesc. Mi-am pus coatele pe marginea ferestrei deschise si am continuat sa privesc afara. Din cand in cand se simtea adierea usoara a vantului de toamna, iar in departare se vedeau cladirile inalte. Am ramas mult timp acolo, privind afara si savurand adierea vantului de toamna.

Se plimba plictisită pe hol, încercând să găsească o activitate pe care să o practice, deşi era greu de mulţumit, şi plictiseala era prezentă permanent în ea. Observând o uşă, decise să bată, aşteptând un răspuns.

Am azuit cateva batai usoare in usa, lucru care ma facu sa tresar si sa ma trezesc din starea mea de visare. Mi-am indreptat spatele si am trecut peste mormanul de bagaje facand un salt urias, apoi m-am indreptat spre usa. Cand am deschis-o am vazut-o pe fata cu care jucasem tenis. I-am zambit instantaneu.
-Hey! i-am zis fancand usor cu mana. Ce vant te aduce pe aici?

Privi persoana din faţa sa, abţinându-se din râs cu greu.
-Ah, tot de tine dau, mormăi mai mult pentru sine, zâmbind amuzată. Heya, păi...plictiseala, vroiam să scap de ea.

-Eu sunt peste tot! am zis sarcastic, apoi mi-am dres glasul si am continuat, zambind: Hmm.. Vroiai sa scapi de plictiseala? Haide, intra. Sunt sigur ca vom gasi ceva de facut pentru ca si eu sunt cam plictisit.
Am tacut putin, apoi am exclamat puternic.
-A! Scuza, te rog, mormanul de bagaje din mijlocul camerei. MI-a fost lene sa le mut, i-am zis putin rusinat.

Râse scurt când realiză că totuşi acesta o auzi, păşind în cameră.
-Nu-ţi face griji, nu vrei să vezi ce e la mine, şopti, zâmbind amuzată. Ocoli bagajele cu o oarecare lejeritate şi rapiditate, aşezându-se pe marginea patului.

M-am simtit usurat cand i-ama uzit replica, apoi am inchis usa in urma ei. Cand am vazut-o ca s-a asezat pe marginea patului, am chicotit. NU situ de ce, dar aveam imrepsia ca nu statea comod.
-Te rog, aseaza-te comod, am ranjit. Am imrpesia ca stai cam incordata.
Eram sigur ca doar mi se parea, dar impresia asta ma facea sa cred ca nu sunt o gazda buna.
-Sa nu mi-o iei in nume de rau, am zis imediat.

-Dacă mă aşez comod, ocup prea mult spaţiu, răspunse râzând, decizând totuşi să facă asta, dându-se mai în spate, până pe la mijlocul patului, aşezându-şi picioarele într-o poziţie de yoga.
-Acum stau bine...

Am ridicat o spranceana. Si ce daca ocupa pre amult spatiu. Am chicotit si m-am apropiat de ea. Ajuns in dreptul ei, m-am aplecat pana cand am ajnus la nivelul ei si am ranjit.
-Nu cred ca m-am prezentat pana acum. Sunt Aoki, i-am zis si am intins mana.

"Aw, uitasem de asta."
-Misaki, spuse la rândul său, întinzându-i mână. Îmi poţi spune Saki, SaChan or MiChan, continuă râzând. Ştiu, sunt cam multe, dar poţi alege, sau venii cu altă idee.

Am zambit.
-Dragut nume, am chicotit scurt si am dat mana cu ea. Incantat de cunostinta SaChan.
Mi-am indreptat spatele si am intrebat-o.
-Te servesc cu ceva?

"Deci rămâne la SaChan, ah, chiar multă lume îl alege."
Stătu câteva secunde pe gânduri, neştiind ce să răspundă.
-Ce ai? întrebă într-un final, privindu-l scurt.

-Ahm... Buna interbare. Hmm, am afcaut ganditor. Am apa plata si suc de fructe. Ce iti aduc?

-Suc de fructe, răspunse pe un ton ferm, fructele fiind unele dintre marile ei pasiuni.

Am zambit aprobator si am mers in bucatarie. Am scos din frigider sucul de fructe, iar din dulap un pahar curat. Am turnat in pahar sucul, apoi m-am intors in camera.
-Poftim, i-am zis si i-am intins sucul. Sper ca iti va placea, am zambit.
M-am asezat pe jos in fata ei si am continaut sa-i zambesc. Intotdeauna mi-a placut sa stau pe jos si mi se parae foarte comod.

-Arigato, mulţumi pe un ton de copil mic, apucând cu ambele mâini paharul, sorbind scurt din lichid.
Observă poziţia tânărului, neputând să nu-i zâmbească înapoi atunci când privirea i se opri pe chipul acestuia.
-Hm, ce facem acum?

-Ce-ai zice sa povestim. Sa ne cunaostem mai bine din moment ce suntem vecini, nu? am chicotit. Incep eu daca vrei... Doar ca, nu prea situ ce sa zic despre mine, am ranjit. Sau, daca vrei sa facem altceva, sunt deschis oricarei idei.

-Hm, îmi convine ce ai spus tu. Dar nu prea ştiu nici eu ce să zic. Dacă vrei pune întrebări, şi răspund. Sau poate găseşti între timp ce să spui tu.

-Cred ca gandim la el pentru ca si pe mine ma poti intreba orice daca vrei sa afli ceva despre mine, dar hai ca incep eu. Ce faci in timpul liber?

-Multe~ Nici eu nu ştiu cum de reuşesc şi rezist să fac atâtea. În fine, în ultimul timp am pictat, desenat, fotografiat, şi pentru asta am făcut multe excursii, plimbări etc. Tu?

-Wow, am facut de-a dreptul incantat. Mie imi place sa cant, asta pentru ca ma relaxeaza, dar imi place sa ma plimb cu bicileta si sa citesc. Ciudat, nu? am chicotit.

-Chiar deloc, şi eu citesc, mai ales când simt nevoie. Iar bicicleta e nelipsită şi în cazul meu, plus multe altele, inclusiv maşină, dar tot prefer să merg cu altele totuşi.

-Conduci? am intrebat uimit de-a dreptul. Tu esti multi-talent, nu glume, am chicotit. Ce carti iti palce sa citesti?

-Mda, nu mă puteam abţine să nu învăţ să o fac şi pe asta. Păi, să vedem, în general citesc cele psihologice, or horror. Gusturi de fată, ce să zic..şopti pe un ton mai ironic, râzând scurt.

-Mie imi plac cartile de aventura pentru ca ma tin in suspans, am chicotit.
M-am uitat atent la ea.
-N-as fi ghicit ca citesti romane horror. Serios.