Clic - și iarăși am reușit să păstrăm o clipă de neuitat

-Stai mă! Nu vezi că arăt ca moartea! exclamă băiatu' aşteptându-şi comanda.

-O doamne, arăți bine, nu te mai flamba atât! Chelnerița a adus expressoul pe care l-am comandat și ceaiul băiatului.

-Lasă.Mai bine să-ţi fac eu ţie.zâmbi apoi îşi luă comanda de la chelneriţă

-Atunci ne facem amândoi una, desigur, dacă ești de acord. Am zâmbit scurt și am luat o gură de expresso. Era așa de cald și nu am putut să nu îmi pătez marginile gurii cu spumă.

Râse uşor uitându-se la blondă.
-Drăguţă mustaţă.
Merse lângă ea pe scaun,luând aparatu' fâcând o poză.
-Arăţi mai bine cu spumă,în poze.
Replică revenind pe scaunu' său.

Am zâmbit ciudat și am luat aparatul în mână, vrând să văd poza.
-Te știi, omule! Am spus și am lăsat aparatul pe masă. Și merci de compliment.

-Cu plăcere.zâmbi uşor bând şi ultima gură de ceai din ceaşcă.

Am luat ultima gură de expresso cald și am oftat împlinită. A fost așa de buun!
-Și acum ce facem?

-Păi..!
Pauză.
Se uită la ceas.
-Este 12:30.
Căscă uşor punând mâna la gură.
-Ce vrei să faci?

-Vii în parc? Am rânjit scurt și am oprit aparatul care stătea pe masă.

-Sigur.lăsă banii pe masă,şi pentru consumaţia blondei,ridicându-se îşi puse rucsacul pe umăr,ieşind din cafenea,o aşteptă pe blondă.
Se uită pe apelurile din telefon.
-Mama.oftă uşor apoi se uită la celelalte două.
-Doamne!afişă o faţă fără expresie,oarecum deranjat de ultimele doua apeluri.

Am luat aparatul de pe masă și l-am ascuns în husa de umăr. Am ieșit din cafenea.

-Mergem?îşi băgă cu o mişcare de mână,rapidă,telefonu' în buzunar.

-Aha, am spus eu schițând un zâmbet calm și simpatic. Mi-am adus aminte că am lăsat mobilul acasă, dar nu era chiar așa mare problemă.

-Putem să trecem să-l luăm,avem timp.zâmbi apoi se uită încă odată la ceas.

-Nu, lasă. Oricum nu am nevoie de telefon. I-am zâmbit calm, din nou și am luat-o în față. Vii sau stai?

Dădu din umeri şi o urmă pe blondă.
-Păi..da!zâmbi apoi îşi aşeză mai bine rucsacul pe umăr.

Mi-am oprit privirea asupra rucsacului său și am continuat drumul.
-Și... câți ani ai?

-23.replică scurt continuând să meargă.Brusc,simţi cum telefonu' vibrază în buzunar,totuşi fără să se fi auzit vreo melodie,sau geva în genu'.

-Oau. Dar ești în vârstă nu glumă!